Gânduri în picaj.

" -Ce-i asta, va mutati? am intrebat-o pe Amelia.
Nu era vorba de mutat, plecau definitiv la Paris, unde tatal ei, inginer chimist, i se oferise un post stralucit in conducerea unei uzine, plus locuinta si, in fine, o multime de alte avantaje. Erau insa necajiti ca n-aveau pe cine sa lase in loc, intrucat platisera chiria apartamentului pentru un an intreg. O rubedenie ii incurcase fara rost si, pana la urma, iesise cu cearta. Acum cautau la repezeala pe altcineva.
-De ce nu-l iei tu, Anda? imi propune Amelia intr-o doara.
-Cat costa chiria? Stii ca noi.. suntem cam.. (Voiam sa spun saracuti, dar m-am oprit, fiindca ea a inteles si asa.)
Colega s-a repezit in camera parintilor, a stat de vorba cu tatal ei.
-Timp de zece luni nu te costa nimic, e platit.. in regula. Si tot tie iti ramane si mobila, n-o sa ne caram cu ea atat distanta. Costa mai mult decat face.
Sa-mi vina lesin. A doua zi, am facut contract cu proprietarul, am inscalit pentru Ivar si iata-ma chiriasa unui apartament ca-n filme!
Dupa patru zile, parintii Ameliei au plecat si, in a cincea, eu cu Lina si barbatul ei ne-am mutat in noua locuinta. Lui Ivar nu i-am scris nimic, nu-i stiam adresa. Chiar daca as fi stiut-o, tot nu-i scriam. Mai bine, zic, pastrez secretul ca sa-l nauceasca surpriza cand s-o intoarce. A venit cu doua zile mai devreme si, bineinteles, s-a dus la vechea adresa, in General Doru. Acolo a dat peste altcineva, care tocmai se muta in apartamentul nostru. Intrebari, explicatii, mirare. In fine, pe inserate, tarr- soneria. M-am dus sa deschid: in usa, Ivar, cu o falca-n cer. M-am amuzat sa fac pe nebuna:
-Ce doriti? Pe cine cautati?
El s-a pretat jocului.
-Pe nevasta-mea, cea tacanita la cap." (extras din Scrisoare de dragoste - M.Drumes)


Marit Larsen - If A Song Could Get Me You
Asculta mai multe audio diverse